Despre noi

Suntem atat de mici in comparatie cu ce ne ofera Dumnezeu. Suntem aproape inexistenti. O viata de om sa-ti ajunga sa vezi tot, sa stii tot, sa ai tot. Nu ai cum. Dar incerci. Suntem mici si nici macar nu suntem constienti de ce/cine suntem. Suntem suflete, suflete prinse in carne si oase. Stii, carnea putrezeste la sfarsit. Sufletul inca nu se stie pe unde ajunge. Suntem atat de mici. Norocos e cel care apuca sa se cunoasca inainte sa plece din lume, din corpul sau mic.

Daca suntem atat de mici si viata atat de scurta, de ce ne-am pierde timpul cu lucruri fara valoare, care nu ne ajuta cu nimic, care nu ne implinesc sufleteste. Vorbesc de rautate, de barfa, judecata, gelozie, uitatul in curtea vecinului, banii, lucrurile materiale. De ce nu ne ocupam timpul cu noi? Sa ne cunoastem mai bine, sa facem ce ne place, sa stam cu cine ne place, sa iubim pe cine vrem, sa mancam ce vrem. Ne e frica cumva de ce spune lumea? De ce ne pasa atat de mult? Apoi, de ce judecam? Nu avem drept de judecata, nu ar trebui sa ne intereseze ce face X/Y/Z si totusi ne omoram timpul la o tigara vorbind de unul si de altul. Nu suntem  toti la fel. Pe cat suntem de multi, pe atat suntem de diferiti. Si tu, si eu, si el. Suntem mici, multi si diferiti. Hai sa ne uitam in oglinda dar nu pentru a ne aranja hainele dimineata inainte de a iesi pe usa, ci pentru a ne cunoaste mai bine. Uita-te in oglinda si intreaba-te: Sunt eu cel de acolo? sau e doar rezultatul a ce vor altii? De cand nu ai mai facut un lucru fara sa te gandesti: ce va spune celalalt?

E trist. E o lume trista. Putini sunt cei care cunosc valoarea lucrurilor si valoarea sentimentelor. Azi am vazut un videoclip frumos, m-a facut sa gandescce am scris aici. Am luat un pix, am deschis agenda si mi-am notat tot ce mi-a trecut prin cap dupa ce am vizualizat videoclipul. A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris asa mult cu pixul, pe o foaie de hartie.

As fi vrut sa va las videoclipul insa nu stiu sigur pe ce pagina l-am vazut. Imi pare rau. Va lasa in schimb cateva citate frumoase ce le am salvate in laptop.

 

 

 

Ganduri/Miros de noapte buna

Ai mirosit vreodata noaptea? Stiai ca are miros? Primavara miroase a viata, a flori de cais, a zambile si iarba verde, vara miroase a regina noptii si a asfalt incins, toamna miroase a nostalgie iar iarna miroase a ger. Ai stat vreodata noaptea afara, singur, cu ale tale? Sa-ti auzi gandurile? Sa-ti linistesti ochii de la atata oboseala? Ochii mei dor. Obosesc din ce in ce mai des. Orele pierdute in fata monitorului  isi spun cuvantul.

Am venit din oras, am intrat in curte, am deschis usa masinii, am mirosit ceva. Ceva proaspat, racoritor. Miroase a primavara. A aer rece, a flori de pom, a iarba verde. Sunt obosita.

 

Noapte buna.

 

 

 

Happy Weekend

Primavara, anotimpul meu preferat. Imi place foarte mult racoarea de dimineata cand ies din casa imbracata subtire si ma intorc pentru o jacheta sau un cardigan sa-mi imbrac umerii. Imi place soarele care obisnuieste sa se ascunda dupa nori. Imi plac pomii care prind viata si pamantul care din maro se face verde. Imi place reintoarcerea la viata a naturii, e o senzatie speciala. E de stat in natura si de simtit. Ia loc pe o banca in parc, ia o patura cu tine si sezi pe pamantul rece langa lac. E superb. Asa vei intelege natura. Imi plac toate anotimpurile  si as vrea sa ramana patru. Iarna, primavara, vara, toamna. Cred ca suntem foarte norocosi. Tocmai ce am citit in Elle un articol despre scriitoarea Zeruya Shalev, nascuta si crescuta in Israel. Tara cu 10 luni de soare puternic. Spunea ca nu-i place soarele atat de mult pe cat ii plac norii. O cred.

Nu despre Zeruya voiam sa scriu, ci despre mine. Despre mine bucurandu-ma de soare, de vant, de o inghetata in parc, de copii galagiosi, de ochelarii care mi-au lasat semne pe nas, de un fresh de portocale. Am avut un weekend frumos with my love. Am baut un pahar de vin rosu, am mancat un tiramisu delicios, ne-am trezit imbratisati, am fost la cumparaturi, am golit dulapul de haine inutile, am mancat o pizza uitandu-ne la Cei patru fantastici, ne-am trezit imbratisati, am fost in parc, am mancat 4 lingurite de inghetata, ma dor picioarele. Sunt obosita si chiar nu inteleg cum de am reusit sa scriu postarea asta. De obicei am nevoie de liniste, de odihna si ceva cafea/ceai. De o saptamana vreau sa scriu pe blog. Am avut subiecte o gramada cu varf, am desktop-ul plin de sticky notes si asa vor ramane. Nu am reusit sa-mi adun gandurile in asa fel incat sa vina frumos in pagina. Deloc. Acum televizorul e pe Stars, ceva vedete de analizat, Elle prin pat iar eu cu laptopul pe genunchi. Ma bucur ca am reusit sa pun pe pagina ceva, ceva.  Era prea pustiu pe aici.

Am selectat cateva poze pentru a le posta aici. Am 362 de poze din weekendul ce tocmai a trecut pentru ca am testat noul aparat. Foarte bun, foarte multumiti suntem. Abia asteptam prima vacanta sa ne intoarcem cu un geamantan de poze. [glumeam]

Good night, kisses.