Iar e toamnă

Nu ştiu voi cum staţi cu timpul, mie parcă îmi fug orele. Fug minutele dimineaţa când sper la o îmbrăţişare mai lungă şi un sărut pe frunte, fug minutele când arunc o privire în mormanul de haine aşteptând să le îmbrac, fug minutele când pun de cafea şi se răceşte pentru că mă apuc de altele, fug minutele când gândesc proiecte frumoase, creative şi ….rămân acolo. Fug minutele când dau pe la ai mei părinţi şi îmi propun ca de data asta voi sta mai mult.

Fug orele şi anii.

Am petrecut 25 de toamne târzii. Primele la sânul mamei care  nu avea timp să se bucure de ploile şi de frunzele colorate. Apoi, la şcoală, cu emoţii. Acum, în braţele lui, cu planuri multe şi timp puţin.

Iar e toamnă şi eu sunt… norocoasă, plină de speranţă, de planuri, de iubire, de dorinţă.

Iar e toamnă şi afară plouă!

 

Anunțuri